Dario Bonetti e un fel de Gheorghe Mulţescu sau Ion Marin (mantaua de vreme rea), unul italian, pe care îl strigi și vine. Tipul de om care internaționalizează iubirea de DINAMO. În 2013 a fost întrebat la Radio GSP care ar fi răspunsul lui în cazul unei oferte din partea clubului Dinamo, iar el a spus: ,,Vin și pe jos dacă mă cheamă Dinamo!"
Ne putem da seama că el e un fel de Badea Cârţan, românul care a mers pe jos până la Roma pentru a vedea Columna lui Traian, pentru ai admira scenele care înfățișau luptele daco-romane, cele care au dus la nașterea românismului. A dormit acolo la poalele ei, pe guba lui de mocan și a doua zi, ziarele italiene titrau: ,,un dac a coborât de pe Columna lui Traian!"
El însă nu e badea Cârţan, ci Segnior DARIO. Și a și sosit la București, răspunzând franc apelului la ajutor venit din partea Peluzei Cătălin Hîldan. A vorbit ca unor oameni din rândul cărora face parte deja: ,,Vin gratis, cu suporteri ca voi se pot face lucruri incredibile! Împreună vom salva clubul!"
Interesant este că acest om, care în cariera de fotbalist a jucat fundaș central a avut pe gazon ferocitatea și prestanța roşcatului Nelu Nunweiller, cel de la care a plecat sintagma de ,,CÂINI ROŞII".
Era un dur și lua multe cartonașe roșii. Deține și acum recordul de suspendări în Serie A: 39 de meciuri. A jucat pentru echipe ca AS Roma, Juventus, AC Milan sau Sampdoria. A fost în teren la două finale de Liga Campionilor, în tricoul Romei și al Sampdoriei. Are în palmares 4 Cupe ale Italiei, O Cupă UEFA, dar ce e cel mai interesant este că în cariera de antrenor singurele lui trofee sunt alături de Dinamo București: Cupa României (2011-2012) și Supercupa României ( 2012-2013).
Ne-a antrenat în două rânduri: în 2009 și 2012. La prima aventură dinamovistă semnase pe 2 ani, însă doar pentru vina de a fi acuzat public acționariatul de atunci, format din Borcea , Badea Scârţan și alții că se implicau pe model becaliot la echipă. Personalitate la Dario, nu-i așa ? Și luare de poziție, tot ce ne trebuie nouă acum când barca ia apă.
Am putea să nu amintim aici de celebra Minune de la Liberec? Dinamo București: Singura echipă din istoria meciurilor din Cupele europene care a intors un 0-3 înregistrat pe teren propriu în meciul retur, din deplasare. În timpul regulamentar al meciului de la Liberec au marcat Andrei Cristea în minutul 3 și Marius Niculaie (58 și 82). De la punctul cu var, in ordinea executării, au transformat de la noi : Marius Niculaie, Gabriel Boştină, Gabi Torje, Claudiu Niculescu, Cosmin Moţi, Dragoş Grigore, Djakaridja Kone, Zie Diabate și Francisco Molinero. Doar al doilea penalty a fost ratat de Ianis Zicu. Din fericire slovacul Geska a trimis peste poartă, iar Matache, golkeeperul nostru, l-a ghicit pe Liska apărând.
Așa s-a născut Minunea de la Liberec. Dar...: che grande giocatori! che grande squadra! che grande allenatore!!! Și totul a plecat de la o ,,gafă" a suporterilor care au pătruns pe teren în meciul de la Bucuresti, la 'scorul de 0-2. Se pare că acești suporteri ai noștri, adică NOI, și când facem rău tot bine facem. Nu mă pot abține să nu menţionez aici că 2009-2010 e ultimul sezon în care Dinamo a jucat in grupele Cupelor europene. Am jucat atunci în grupă cu Galatasaray Istanbul, Sturm Graz și Panatinaikos Atena. Am Obținut 6 puncte, fiind foarte aproape de a ne califica în primăvara europeană. Ce putem spune în final decât: Benvenuto a casa Dario! Și așa cum ai spus tu, vom face lucruri minunate împreună, ținem minte, da?! ÎMPREUNĂ! Să fii, să fim alături de DDB și de cei care îl însuflețesc, adică aceeași NOI și siguramente vom salva negreșit tot ceea ce iubim noi fotbalistic, adică DINAMO București ! Și cităm și noi în final mesajul de mulțumire din comunicatul emis de frații de la DDB: Grazie Dario!
Articol scris de: Constantin Vlădeanu
sursa foto: gsp.ro
Comentarii
Trimiteți un comentariu